Vlahii din Zakopane

 

Autor: Ioan Radu GAVA

 

Pasiunea pentru toponimie m-a făcut ca spre finele anului trecut să exced granițele țării la acest capitol și să cercetez puțin numele de locuri din țările vecine și mai ales zonele montane, asta după ce citisem cartea lui Nicolae Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și a onomasticei și unele articole despre distribuția unor toponime precum Iezer, Prislop, Chicioră în tot spațiul carpatic sub diferite forme.

Chiar dacă subiectul de față a mai fost abordat de istorici sau etnografi, nu cred că la nivel geografic a cunoscut vreo atenție amănunțită în România. Referiri la toponimia valahă din Carpații nordici au fost publicate în cartea Toponimie românească și internațională (I. Nicolae & B. Suditu) în anul 2008, cu privire la numele de locuri din Munții Bezchizi din Cehia.

La sfârșitul lunii martie s-a ivit ocazia să am o deplasare spre Polonia, cu Ion și Claudiu, colegi geografi, cărora le mulțumesc pentru companie în circuitul est-european pe care l-am întreprins împreună. Vestea a venit instantaneu și beculețul stins undeva în ianuarie asupra problemei vlahilor din Carpații nordici s-a reaprins.

Acestea fiind spuse, am plecat în dimineața zilei de 4 iunie spre Budapesta, de unde, ziua următoare am plecat spre Cracovia cu o firmă de autocare foarte tare pe care o recomand cu căldură, fiind excelentă sub raportul distanță/calitate/preț în tot centrul Europei. Nu o să intru în detalii cu privire la Budapesta și Cracovia, ambele orașe excepționale (parcă nu m-aș mai fi întors în Bucureștiu’ ăsta mizerabil), poate o să scriu despre ele cu altă ocazie.

Punctul culminant al experienței în Polonia a fost deplasarea la Zakopane, din punctul meu de vedere. Pentru a mă convinge dacă într-adevăr ceea ce am citit avea vreun temei în teren, abia am așteptat momentul să ajung în așa numita Țară a vlahilor. Ca să fiu mai succint, am vrut să mă coning dacă ceea ce unii istorici, etnografi sau chiar geografi au scris este veridic (din punctul de vedere al unui geograf). După un drum de aproximativ două ore ne-am văzut debarcați în parcarea gării din Zakopane. Treziți devreme și cam lihniți de foame am hotărât ca mai întâi să mergem la un restaurant în localitate ca să avem apoi energia necesară unei analize amănunțite asupra zonei. Nu mare mi-a fost mirarea ca pe majoritatea caselor din oraș să văd simboluri pe care le întâlnim mai la tot pasul prin România, funia răsucită în două, pomul vieții,  si floarea dacică care era prezentă pe mai toate casele cu structură din lemn. De asemenea, restaurantul la care am mâncat, Kurczak II, era ornat cu tablouri cu ciobani vlahi, cu topoare și pălării românești.

20170607_122322.jpg  20170607_115355.jpg

Aș spune că, un român neinformat în acea zonă s-ar simți probabil ca în zona Rucăr – Bran sau Bistrița ori Maramureș. Totul e identic.

După ce ne-am văzut cu burțile pline, am tranzitat centrul micului oraș spre zona funicularului pentru a urca pe creasta Gubałówka la 1123 de metri de unde puteam avea o vedere asupra orașului și mai ales asupra flancului nordic al Masivului Tatra. Priveliștea e izbitoare, te răstoarnă, Zakopane, un oraș la aproximativ 800 de metri, în umbra unor creste de peste 2000 de metri. Excepțional!!! 😀

20170607_131245.jpg

Sus, o atmosferă de târg din zona Bran – Moieciu, cu tarabe cu diferite produse artizanale și jucării pentru copii, zone de agrement și restaurante. În afară de priveliștea magnifică nu oferă foarte mult locul, dar oricum, este mai mult decât suficient.
20170607_154034 20170607_154641

După aproximativ 2 ore petrecute pe creasta Gubałówka am decis să coborâm în oraș ca să facem aprovizionarea de suveniruri de pe strada Krupówki, artera turistică cea mai importantă din Zakopane. Zona foarte aglomerată, foarte mulți copii veniți în excursii cu profesorii și foarte bine organizați, cu șepci și tricouri cu siglele școlilor de unde erau și cu steagul polonez … (viitorul Poloniei, mă abțin de la comparații).

Și dacă în centru domina ceva printre produse scoase la vânzare, chiar peste veșnicii magneți de frigider și peste brelocuri, aceea era telemeaua. Nu am cumpărat, dar îi mulțumesc lui Claudiu cu care am împărțit o bucată de telemea autentic românească, făcută în Munții Tatra, aceiași pe care o poți cumpăra de la tarabele de la Bâlea, Rucăr, Rânca sau Vatra Dornei. Și mai mult decât atât, aceasta era ornată fix cu simbolurile de care am scris mai sus.

20170607_162950.jpg

Gemurile și compoturile nu le-am încercat, dar cu prima ocazie când mă voi întoarce acolo o să gust din frații și surorile magiunului de Topoloveni. 🙂

Probabil mulți ar crede că tradițiile și obiceiurile de acolo sunt simple coincidențe, că populația de acolo este total diferită de cea de la noi. Lucrurile stau puțin diferit când constați că toponimia este plină de cuvinte cu rădăcini în spațiul arcului carpatin, ba mai mult, la ei brânza e brindza, cășeria e kaserie, cătunul e katun și așa mai departe. O populație ce a ajuns acolo acum sute sau chiar mii de ani, printr-un proces ce a dat naștere și poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic, și anume, transhumanța. Chiar dacă e greu de demonstrat și dovezile sunt puține în acest sens, este posibil ca populația de acolo să fi avut un dialect românesc, aemenea istro-românilor sau magleno-românilor, dialect ce s-a pierdut undeva în secolele XVIII – XIX. În total există 500.000 de vlahi în Cehia, 300.000 în Slovacia și 200.000 în Polonia, ce nu-și neagă originile, coagulați în jurul a trei orașe: Zakopane în Polonia, Poprad în Slovacia și Vallaske Mezerici în Cehia.

Concluzionez prin a menționa că tot ceea ce se află la sud de Cracovia, reprezintă un spațiu particular, cu tradiții și obiceiuri total diferite față de restul țării, ce-și au rădăcinile în zona arcului carpatic, și care, ilustrează un patrimoniu de neegalat pentru Polonia.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s