Recensământul din 1930. Probleme în spațializarea rezultatelor.

Autor: Ioan Radu GAVA

      Studiu de caz: Județul Muscel

În cazul catagrafiilor ce au apărut în spațiul românesc, putem spune că cea din 1930, este cea mai completă sub raportul calitate/perioadă/spațiu. Pe lângă faptul că acoperă întreg teritoriul național în granițele reale și chiar mai mult decât atât, a reprezentat un etalon pentru epoca în care s-a realizat, punând la dispoziția autorităților detalii referitoare la numărul de indivizi, pe naționalitate, limbă maternă și religie.

Scurta perioadă de remontare venită cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mi-a oferit timpul necesar să încerc o abordare geografică a acestor rezultate, la scară mare, pe de o parte pentru a constata, spațial, realitățile demografice din zona de proveniență, de acum aproape un veac iar pe de altă parte în scopul înțelegerii evoluției teritoriale, dispariției sau relocării anumitor așezări.

Harta rezultată în urma spațializării așezărilor pe baza datelor demografice din Recensământul din 1930 poate fi accesată aici: https://www.academia.edu/30747716/Județul_Muscel_-_Populația_pe_așezări_la_1930

Ceea ce vreau să subliniez sunt problemele pe care le-am întâmpinat, cărora am încercat să le ofer o rezolvare, parțială cred eu, momentan.

  1. Unele așezări, dețin note în care populația totală este împărțită în mai multe sate/cătune. În majoritatea cazurilor, numărul de indivizi este redat pe fiecare sat în parte, însă sunt și cazuri precum: „Udeni – Zăvoi cu 517 locuitori” sau „Coteasca – Prislop cu 585 locuitori”, prin urmare comasări a numărului de locuitori din două așezări într-una singură. Detaliile exacte ale indivizilor din fiecare localitate se pot afla doar în condițiile în care în comuna din care făceau parte există registre ce au inventariat spearat aceste informații la momentul respectiv. Astfel, spațializarea rezultatelor în situațiile de față s-a bazat pe digitizarea așezărilor grupate, la jumătatea distanței dintre cele două. Am ales această abordare, tocmai pentru a respecta detaliile Recensământului în pofida realităților din teren din vremea respectivă dar și pentru a acoperi zona pe care se identificau ambele sate.
  2. Unitățile administrativ teritoriale nu sunt bine definite, deoarece sunt două cazuri: Voinești și Malu cu flori, care apar ca și comune dar nu apar ca localități. Asupra acestora, informațiile se verifică în notele de la final, unde satele și cătunele componente au populația adunată asemenea cu a uat-urilor. Bineînțeles că această nelămurire, mi-a ridicat o alta, legată de toponimia locală …

Situația de față poate reprezenta o bază metodologică în studiile de demografie istorică și geografie istorică ale tinerilor geografi.

Succes!

Aveți aici un link de unde puteți descărca „Recensământul general al populației din 1930”: http://archive.org/stream/recensamntulgene02inst#page/n3/mode/2up

2

Sursa: https://radugava.wordpress.com/2017/01/10/recensamantul-din-1930-probleme-in-spatializarea-rezultatelor/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s