Mărășești satul din Plaiul Cloșani al județului Mehedinți

Autor: Ion MOTEAimg_1455
Mărășești este un sat în partea de nord-vest a județului Mehedinți, în Podișul Mehedinți, traversat de râul Brebina și aşezat pe terasa înaltă a Podişului Mehedinţi, într-un ţinut cu denumirea Plaiul Cloşani.Aparține de orașul Baia de Aramă.

Înainte de-al Doilea Război Mondial satul avea primărie proprie având în sub conducerea ei și satul, astăzi comuna Obârșia Cloșani și satul Stănești.

Prima atestare documentară este din anul 1486 din timpul domniei lui Vlad Călugărul.

Transmis prin viu grai din generație în generație, știu de la tatăl meu că satul la începutul lui a avut șapte case.

Casele erau la distanțe mari una de cealălaltă deoarece principala activitate a lor era creșterea animalelor în principal oile, ceea ce necesita un spațiu mare. Unele famili mai avute dețineau și o moară pe apă unde lumea venea mai mult pentru a spune povești și a discuta despre viața cotidiană decât pentru un simplu măcinat al porumbului, grâului, orzului sau semințelor de dovleac.

”Locuitorii satului Mărășești erau moșneni care-și câștigau existența din creșterea animalelor,comerțul cu vite ori din transportul sării.

Contactul cu muntele pentru creștrea animalelor sau pentru a face comerț peste graniță cu frătuții bănățeni i-a format ca oameni dârji și cu dragoste față de pământ,dovadă că n-au putut fi rumâniți cu toate că boierimea a încercat în repetate rânduri să le ia moșiile.”(C.Boteanu, 2011).

Conform izvoarelor nescrise se spune că oamenii acestor locuri erau foarte înalți, atunci când Sultanul trimitea solie în aceste zone, turcul care era călare pe cal era la aceași înalțime precum localnicul ce stătea în picioare.

Vechiul hotar al satului începea de la Mormodol și ținea până la granița cu imperiul austro-ungar,dincolo de Cerna. Noul hotar a fost stabilit de boierimea nervoasă după ce mărășeștii dăduseră cei mai mulți panduri în oastea Domnului Tudor Vladimirescu.

Satul este așezat dealungul  drumului DN 67 de unde se pornesc mai multe ulițe pe dealurile ce imprejumiesc valea ca și cum ar fi un amfiteatru uriaș pregătit să primescă spectatori pentru a asista la minunatul spectacol al naturii din șcenetele anotimpurilor în actul anului.

Marea majoritatea a caselor aveau o construcție simplă prezentând camera de dormit, bucătăria, tinda sau holul și odaia sau camera bună care mereu era poziționată spre drum, unde țăranul își ținea obiectele de valoare, mobila nouă,păturile și macaturile țesute de femeile din casă în timpul ierni sau primite zestre de nevastă la căsătorie. Casele mai prezintă și un beci în care sunt depozitate toate merindele adunate in timpul anului pentru iarnă și în cele din urmă scara care reprezenta un mod de exprimare al bogăției, dacă scara era mare însemna că tăranul respectiv avea o situație financiră bună.

Odată cu schimbarea politică a țării prin sosirea nenorocirii fiarei roșii comuniste a schimbat și bunăstarea sufletească și materială a țăranului român.

Satul Mărăsești a cunoscut în perioada comunistă gustul amar al industriei miniere dezvoltată pe extragerea cuprului ce a adus o mulțime de consecințe negative asupra mediului, apa Brebinii altădată curată precum cristalul de unde țăranul își lua toamna apă pentru a pune varza la murat acum devenise murdară și roșie precum apa Nilului blestemată de Moise.

Mina a avut și rol economic pentru zonă după cum reiese din unele  documente din anii 1989 – 1997, actele şi documentele din timpul regimului comunist dispărând odată cu revoluția din Decembrie 1989. Conform datelor la închiderea anului 1989, din mina de cupru de la Mărăşeşti se extrăgeau 350 tone cupru, 600 tone sulf, 100 kg argint M5, iar rezervele totale (la orizontul deschis), erau pe o perioadă de 25 de ani. Aici trebuie să specificăm faptul că, în cazul deschiderii unor noi orizonturi de exploatare, zăcământul de cupru de la mina Mărăşeşti ar ajunge pentru o perioadă de peste 50-80 de ani. Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul că această mină de cupru a funcţionat pentru prima dată pe timpul dacilor, documentele istorice vorbind de o  nouă exploatare a acestor zăcăminte pe timpul lui Mircea cel Bătrân. Tot din aceste documente, mai reiese faptul că în anul 1995, de la mina de cupru din Mărăşeşti se extrăgeau anual 100.000 tone minereu de cupru prelucrat, 240 tone cupru concentrat, iar în 1997, de aici au fost extrase doar 240 de tone de cupru, asta în condiţiile în care, la deschidere lucrau aici 700 de angajaţi, iar la închidere nu lucrau mai mult de 350 de persoane.

De specificat că mina de la Mărășești a funcționat atâta timp cât a trăit tehnicianul geolog Răuț Sabin.

Satul este împărțit în două grupări, văleni și deleni delimitare alor făcându-se de centrul satului unde este poziționată Școala cu clasele V-VIII Mărășești și Biserica cu hramul Sfântului Proroc Ilie ce este sărbătorit de localnici în fiecare an pintr-o nedeie renumită în tot Plaiul Cloșanilor. Sătenii dădeanu numele copiilor după hramul Biserici din sat pentru a fi ocrotiți și binecuvântați de Sfântul Ilie, dacă ieșiai în centrul satului și strigai Ilie jumătate din sat ieșea afară. Acum centru s-a mutat cu câțiva zeci de metri din cauza regimului comunist, la Coperativa din sat.

Alte activitati:

  • Exploatarea lemnului
  • Creşterea animalelor
  • Pomicultură
  • Apicultură
  • Agricultură. Terenurile sunt in general puţin roditoare si, in aceste condiţii, exista o continua preocupare pentru menţinerea fertilitaţii. O practica intalnită pretutindeni, dar mai frecvent in satele din această zonă, constă în lăsarea terenurilor un anumit timp în pîrloagă , dupa care începe un nou ciclu de semănat. În acest răstimp, terenurile nu sunt părasite, ci dinpotrivă exploatate in favoarea păstoritului. Fertilizarea solului se realizează prin gunoirea „tîrlirea” cu animalele, precum si prin împrăstierea gunoiului de grajd. Pe terenurile în pantă greu accesibile autovehiculelor, gunoiul se transportă de catre om in spate, cu traista, aspect intalnit si la localitatiile invecinate, si care dovedeste cu prisosinţă lupta omului cu natura si staruinţa cu care, în virtutea tradiţiei, este practicata agricultura şi în zonele mai puţin accesibile.(M.Bratiloveanu-Popilian,1985).

 

Activitati economice principale:

  • Mini market-uri
  • Târg săptămânal duminica pentru comercializarea produselor tradiţionale (ouă, brânză, carne proaspătă, zarzavaturi, legume, vin, ţuică)

În privința transporturilor in Mărășești avem doar un singur tip de transport cel rutier.

Ca firme de transport in comun amintim:

  • GERONIC TRANS.SRL
  • ILIS TRANS.SRL
  • RAD TRANS. SRL

Cultura

– Nedeea de Sf. Ilie în satul Mărăşeşti

– Pițarai ( tineri mascati in moși si babe cu o zi înainte de Craciun care colinda alaturi de copii prin sat). O minunată sărbătoare moștenită din străbuni și continuată până în zilele de astăzi.

Populația satului mereu a fost una echilibrată ne depățind pragul de 1000 de persoane, grupa de vârstă predominantă este între 27-60 ani deoarece majoritatea tinerilor sunt plecați în orașele mari care au funcția și de principale centre universitare.

Lumea satului rămâne acel loc unde omul învață ce este dragostea pentru ceea ce îl înconjoară, dragostea și prețuirea față de om, respect fată de țară  și dragoste de Dumnezeu. Este acel loc unde casa se construiește în funcție de posibilitatea financiară,interes, moștenire și găsirea de liniște.

 

harta-marasesti

Sursa: Google eatht.

 

 

Bibliografie

 

 1.Boteanu C.(2011), Baia de Aramă, Edit.Autograf MJM, Craiova.

 2.Bratiloveanu M.Popilean (1985), Agricultura tradiţională în Podişul Mehedinţilor, în Arhivele Olteniei, seria nouă nr.5.

* http://baiadearama.ro/

* http://archive.is/1UYIo

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s